Ce sunt polipii colonici?

Polipii colonici sunt excrescențe care se dezvoltă pe mucoasa colonului, adică pe stratul interior al intestinului gros. Pot avea dimensiuni diferite, de la câțiva milimetri până la câțiva centimetri, și pot fi unici sau multipli.

Majoritatea polipilor colonici sunt benigni, adică nu sunt cancer. Totuși, unii dintre ei pot evolua în timp către cancer colorectal, mai ales dacă sunt lăsați nedepistați și netratați.

Acesta este motivul pentru care polipii colonici sunt atât de importanți în prevenție. Ei pot fi descoperiți prin colonoscopie și, în multe cazuri, pot fi îndepărtați în timpul aceleiași proceduri, înainte să producă probleme.

Cancerul colorectal este una dintre cele mai frecvente forme de cancer la nivel mondial. IARC, agenția pentru cercetarea cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății, estimează că în 2022 au fost diagnosticate peste 1,9 milioane de cazuri de cancer colorectal, acesta fiind al treilea cel mai frecvent tip de cancer și a doua cauză de deces prin cancer la nivel global.

De ce apar polipii colonici?

Polipii apar atunci când celulele mucoasei colonului se multiplică anormal. În mod normal, celulele intestinale se reînnoiesc constant. Uneori însă, acest proces devine dezorganizat, iar celulele formează o mică excrescență.

Nu există o singură cauză. Riscul este influențat de mai mulți factori:

• vârsta peste 45–50 de ani;
• istoricul familial de polipi sau cancer colorectal;
• alimentația bogată în carne roșie și produse procesate;
• consumul redus de fibre;
• sedentarismul;
• obezitatea;
• fumatul;
• consumul excesiv de alcool;
• diabetul zaharat de tip 2;
• bolile inflamatorii intestinale, precum boala Crohn sau rectocolita ulcero-hemoragică;
• sindroamele genetice familiale, cum ar fi polipoza adenomatoasă familială sau sindromul Lynch.

Organizația Mondială a Sănătății menționează printre factorii de risc pentru cancerul colorectal alimentația nesănătoasă, obezitatea, sedentarismul, fumatul, consumul de alcool și istoricul familial.

Tipuri de polipi colonici

Nu toți polipii au același risc. De aceea, după îndepărtare, polipii sunt analizați la microscop.

Polipii adenomatoși

Adenoamele sunt cei mai importanți polipi din punct de vedere oncologic. Ele sunt considerate leziuni precanceroase, deoarece unele pot evolua către cancer de colon în timp.

Riscul este mai mare dacă:

• polipul este mare;
• există mai mulți polipi;
• are displazie de grad înalt;
• are anumite caracteristici histologice, cum ar fi componenta viloasă.

Polipii hiperplazici

Aceștia sunt, de obicei, polipi mici, cu risc scăzut, mai ales când sunt localizați în rect sau colonul sigmoid. Totuși, interpretarea trebuie făcută de medic în funcție de dimensiune, număr și localizare.

Polipii serrați

Unii polipi serrați pot avea risc de transformare malignă, mai ales dacă sunt mari sau localizați în colonul drept. Aceștia sunt importanți deoarece pot fi mai greu de observat la colonoscopie dacă pregătirea colonului nu este bună.

Polipii inflamatori

Apar de obicei în contextul inflamației intestinale. Nu sunt neapărat precanceroși, dar pot indica o boală intestinală care trebuie evaluată și monitorizată.

Polipii colonici dau simptome?

De cele mai multe ori, nu. Mulți polipi colonici nu dau niciun simptom și sunt descoperiți întâmplător, în timpul unei colonoscopii de screening.

Totuși, uneori pot apărea:

• sânge în scaun;
• sângerare rectală;
• modificări ale tranzitului intestinal;
• constipație sau diaree persistentă;
• dureri abdominale;
• balonare;
• anemie prin deficit de fier;
• oboseală inexplicabilă;
• scădere în greutate, mai ales în cazurile avansate.

Absența simptomelor nu înseamnă absența riscului. Tocmai de aceea, screeningul prin colonoscopie sau alte teste recomandate de medic este important.

Cum pot evolua polipii către cancer de colon?

Cancerul de colon apare, în multe cazuri, printr-un proces lent, care poate dura ani. Un polip benign poate acumula treptat modificări genetice și poate deveni displazic, apoi malign.

Această evoluție nu se întâmplă cu toți polipii, dar este suficient de importantă încât depistarea și îndepărtarea polipilor să fie una dintre cele mai eficiente metode de prevenție a cancerului colorectal.

CDC subliniază că screeningul pentru cancer colorectal poate găsi polipi precanceroși, care pot fi îndepărtați înainte să se transforme în cancer, și poate depista cancerul într-un stadiu timpuriu, când tratamentul are rezultate mai bune.

Ce este cancerul de colon?

Cancerul de colon este o tumoră malignă care se dezvoltă la nivelul intestinului gros. Atunci când afectează rectul, vorbim despre cancer rectal. Împreună, aceste forme sunt numite cancer colorectal.

Cancerul colorectal poate evolua local, poate afecta ganglionii limfatici și, în stadii avansate, poate produce metastaze, cel mai frecvent la ficat, plămâni sau peritoneu.

Diagnosticat devreme, cancerul de colon poate avea opțiuni de tratament mai eficiente. Diagnosticat târziu, tratamentul devine mai complex și prognosticul poate fi mai rezervat.

Cât de frecvent este cancerul de colon?

Cancerul colorectal este o problemă majoră de sănătate publică. La nivel global, este printre cele mai diagnosticate cancere și una dintre principalele cauze de mortalitate oncologică. IARC raportează peste 900.000 de decese anual prin cancer colorectal la nivel mondial.

În Statele Unite, American Cancer Society a estimat pentru 2024 peste 152.000 de cazuri noi de cancer colorectal și peste 53.000 de decese. Deși aceste date sunt din SUA, ele arată amploarea problemei și importanța screeningului.

Un aspect tot mai discutat în ultimii ani este creșterea cazurilor la adulți mai tineri. Din acest motiv, în multe ghiduri internaționale, vârsta de începere a screeningului pentru persoanele cu risc mediu a coborât la 45 de ani. CDC menționează că U.S. Preventive Services Task Force recomandă screeningul pentru adulții între 45 și 75 de ani.

Simptomele cancerului de colon

Cancerul de colon poate fi tăcut în stadiile incipiente. Când apar simptome, acestea pot include:

• sânge în scaun;
• scaune negre sau cu aspect modificat;
• modificarea tranzitului intestinal;
• diaree sau constipație persistentă;
• senzația că intestinul nu se golește complet;
• dureri abdominale sau crampe;
• balonare persistentă;
• anemie;
• oboseală marcată;
• scădere inexplicabilă în greutate;
• lipsa poftei de mâncare.

Aceste simptome nu înseamnă automat cancer. Pot apărea și în hemoroizi, sindrom de colon iritabil, infecții, boli inflamatorii intestinale sau alte afecțiuni. Totuși, persistența lor trebuie investigată.

Cum se descoperă polipii colonici?

Colonoscopia

Colonoscopia este investigația principală pentru depistarea polipilor colonici. Medicul introduce un tub flexibil cu cameră video în colon, pentru a vedea mucoasa intestinală.

Avantajul major al colonoscopiei este că permite nu doar diagnosticarea, ci și îndepărtarea polipilor în timpul aceleiași proceduri, dacă dimensiunea și forma permit acest lucru.

Colonoscopia poate fi recomandată:

• ca metodă de screening;
• dacă există sânge în scaun;
• în caz de anemie neexplicată;
• dacă apar modificări persistente ale tranzitului;
• dacă există istoric familial de cancer colorectal;
• după un test pozitiv pentru sânge ocult în scaun;
• pentru monitorizarea pacienților cu polipi anteriori;
• în bolile inflamatorii intestinale.

Testele din scaun

Unele teste pot detecta sânge ocult sau modificări sugestive pentru risc crescut. Acestea sunt utile în programele de screening, dar un test pozitiv trebuie urmat de colonoscopie.

Colonografia prin tomografie computerizată

Este o metodă imagistică folosită în anumite situații, dar dacă se descoperă polipi, pacientul va avea nevoie de colonoscopie pentru îndepărtarea lor.

Analize de sânge

Analizele nu diagnostichează direct polipii, dar pot arăta anemie sau alte modificări care ridică suspiciuni și indică nevoia de investigații suplimentare.

Cum se tratează polipii colonici?

Tratamentul principal este îndepărtarea lor endoscopică, procedură numită polipectomie.

În funcție de dimensiune și formă, polipii pot fi îndepărtați prin:

• ansă de polipectomie;
• rezecție endoscopică mucozală;
• rezecție în fragmente, pentru polipii mari;
• tehnici avansate endoscopice, în centre specializate.

După îndepărtare, polipul este trimis la examen anatomopatologic. Rezultatul arată tipul polipului, gradul de displazie și dacă excizia a fost completă.

În cazuri rare, dacă polipul este foarte mare, are suspiciune de cancer sau nu poate fi îndepărtat endoscopic în siguranță, poate fi necesară intervenția chirurgicală.

Ce se întâmplă după îndepărtarea polipilor?

După polipectomie, medicul stabilește intervalul de urmărire. Acesta depinde de:

• numărul polipilor;
• dimensiunea lor;
• tipul histologic;
• gradul de displazie;
• calitatea pregătirii colonului;
• completitudinea exciziei;
• istoricul familial;
• riscul individual al pacientului.

Ghidul ESGE recomandă supraveghere colonoscopică la 3 ani pentru pacienții la care s-a îndepărtat complet cel puțin un adenom de minimum 10 mm, un adenom cu displazie de grad înalt, cel puțin 5 adenoame sau un polip serat de minimum 10 mm ori cu displazie. Pentru polipii mari îndepărtați în fragmente, de minimum 20 mm, poate fi recomandată o colonoscopie de control la 3–6 luni.

Pacientul nu ar trebui să decidă singur când revine la control. Intervalul corect trebuie stabilit de gastroenterolog.

Tratamentul cancerului de colon

Tratamentul depinde de stadiul bolii, localizare, extensie, starea generală a pacientului și rezultatul investigațiilor.

Poate include:

Chirurgie

Chirurgia este tratamentul principal în multe cazuri de cancer de colon localizat. Se îndepărtează segmentul de colon afectat și ganglionii limfatici din zonă.

Chimioterapie

Poate fi recomandată după operație, în funcție de stadiu, afectarea ganglionilor și riscul de recidivă. În boala metastatică, chimioterapia poate fi parte din tratamentul sistemic.

Radioterapie

Este utilizată mai frecvent în cancerul rectal decât în cancerul de colon, dar poate avea rol în anumite situații.

Terapii țintite și imunoterapie

În unele cazuri, testarea moleculară a tumorii poate ghida tratamentul. Anumite tumori pot răspunde la terapii țintite sau imunoterapie.

Tratament endoscopic

În cazuri foarte incipiente, anumite leziuni pot fi tratate endoscopic, dacă sunt îndeplinite criterii stricte de siguranță oncologică.

Poate fi prevenit cancerul de colon?

Nu toate cazurile pot fi prevenite, dar riscul poate fi redus semnificativ.

Screening regulat

Cea mai importantă măsură este screeningul. Colonoscopia poate descoperi și îndepărta polipii înainte să devină cancer.

CDC afirmă clar că screeningul regulat este cea mai bună metodă de reducere a riscului de cancer colorectal.

Alimentație echilibrată

O dietă bogată în legume, fructe, cereale integrale și fibre poate contribui la sănătatea colonului. Este recomandată limitarea cărnii roșii și a produselor procesate.

Mișcare regulată

Activitatea fizică ajută la menținerea greutății, îmbunătățirea tranzitului intestinal și reducerea riscului metabolic.

Menținerea unei greutăți sănătoase

Obezitatea este asociată cu un risc crescut de cancer colorectal.

Renunțarea la fumat

Fumatul crește riscul pentru mai multe tipuri de cancer, inclusiv cancerul colorectal.

Limitarea alcoolului

Consumul excesiv de alcool este asociat cu un risc crescut. Reducerea consumului este o măsură importantă de prevenție.

Monitorizarea persoanelor cu risc crescut

Persoanele cu istoric familial, boli inflamatorii intestinale sau sindroame genetice au nevoie de screening personalizat, uneori început mai devreme decât la populația generală.

Cine ar trebui să facă screening pentru cancer colorectal?

Persoanele cu risc mediu ar trebui să discute cu medicul despre începerea screeningului în jurul vârstei de 45 de ani, conform recomandărilor internaționale actuale.

Screeningul poate începe mai devreme dacă există:

• rudă de gradul I cu cancer colorectal;
• istoric familial de polipi avansați;
• boală Crohn sau rectocolită ulcero-hemoragică;
• sindrom Lynch;
• polipoză familială;
• sângerări sau simptome persistente;
• anemie neexplicată.

Nu există o recomandare universală pentru toți pacienții. Medicul stabilește momentul și metoda potrivită în funcție de risc.

Când trebuie să mergi la gastroenterolog?

Programează un consult de gastroenterologie dacă ai:

• sânge în scaun;
• dureri abdominale persistente;
• modificări ale tranzitului intestinal;
• constipație sau diaree care nu trece;
• anemie;
• balonare severă sau persistentă;
• scădere în greutate fără explicație;
• istoric familial de cancer colorectal;
• rezultat pozitiv la test pentru sânge ocult;
• vârsta peste 45 de ani și nu ai făcut screening.

Fortius Medical – gastroenterologie, colonoscopie și prevenție

La Fortius Medical, pacienții pot beneficia de evaluare gastroenterologică, investigații și recomandări personalizate pentru prevenția, diagnosticul și monitorizarea afecțiunilor digestive.

Consultul de gastroenterologie este important atunci când apar simptome persistente, dar și pentru pacienții care doresc să își verifice sănătatea colonului prin screening.

Colonoscopia poate ajuta la depistarea polipilor colonici, la îndepărtarea lor și la prevenirea evoluției către cancer colorectal.

Concluzie

Polipii colonici sunt frecvenți și, de cele mai multe ori, nu produc simptome. Totuși, unii pot evolua în timp către cancer de colon. Din acest motiv, colonoscopia și screeningul regulat sunt esențiale.

Cancerul de colon poate fi prevenit în multe cazuri prin depistarea și îndepărtarea polipilor. Iar atunci când este diagnosticat devreme, tratamentul are șanse mai bune de succes.

Nu aștepta apariția simptomelor. Dacă ai peste 45 de ani, ai istoric familial sau simptome digestive persistente, discută cu medicul gastroenterolog despre investigațiile potrivite.