Scolioza (derivată din cuvântul grecesc „scolios = strâmbă”) este, în majoritatea cazurilor, o deformare a creșterii coloanei vertebrale. Deși este îndelung cercetată, scolioza rămâne o boală ale cărei cauze nu sunt în prezent clarificate pentru aproximativ 80% dintre cei afectați.

Scolioza afectează în special sistemul osos într-o zonă concentrată. Modificările tipice, caracteristice pentru scolioză, sunt exclusiv pe coloana vertebrală.

 Cauzele scoliozei

– Cauze necunoscute (scolioză idiopatică). Această formă de scolioză este observată la copii și adolescenți. Se presupune că în timpul fazelor individuale de creștere, corpurile vertebrale individuale sunt răsucite, iar coloana vertebrală este deplasată în ansamblu.

– La adulți, scolioza apare în urma condițiilor preexistente specifice.

– Tulburările prenatale ale dezvoltării osoase, neregularitatea metabolismului sau rahitismul și oasele fragile.

– Accidentele și extremitățile anormale ale membrelor inferioare conduc, de asemenea, la scolioză.

– Malformații congenitale ale vertebrelor (blocarea vertebrelor implică scolioza congenitală).

– Tulburări ale mușchilor sau nervilor (scolioza neuromiopatică) – de ex. din cauza atrofiei sau paraliziei musculare, consecințe ale hipoxiei din copilărie.

– Tulburări ale metabolismul țesutului conjunctiv (de ex. sindromul Marfan)

Simptome și semne tipice

– Curbură spinală

– Sindromul de înclinare (coloana vertebrală curbată în formă de C)

– Scurtarea corpului superior la maturitate

– Eficacitatea scăzută a sistemului respirator și a sistemului cardiovascular

– Dureri de spate

În lipsa interventiei în timp util, scolioza progresează serios, mai ales atunci când procesele de creștere sunt intense ( în faza de creștere pubertală, fetele fiind afectate de 7-8 ori mai des decât băieții). Studiile genetice recente ale pacienților cu scolioză idiopatică sugerează că anumiți „markeri cromozomi”, adică anumite structuri de proteine care caracterizează genomul, sunt responsabile de dezvoltarea scoliozelor idiopatice). Dupa debutul menstruației însă, scolioza stagnează în majoritatea cazurilor.

Complicațiile bolii

Cele mai frecvente complicații ale scoliozelor includ semnele premature de uzură cauzate de malpoziția permanentă a coloanei vertebrale. Acestea afectează în principal corpurile vertebrale și discurile intervertebrale. Ca urmare, cei afectati suferă de multe ori de dureri de spate.

Există riscul unui disc herniat, când coloana vertebrală poate fi din ce în ce mai rigidă. Articulațiile genunchiului și șoldului sunt deseori afectate de curbura spinării. Putem include și afectarea mai multor organe interne – plămâni, inima, stomac, intestin și rinichi, care își pot pierde funcționalitatea. Dacă scolioza este pronunțată, aceasta poate duce la o insuficiență cardiacă, care pune viața în pericol sau la emfizem pulmonar. La vârsta adultă, există riscul ca respirația să devină tot mai dificilă. Volumul pulmonar scade, pe partea de curbură apare o suprainflație a plămânilor, ceea ce medicii numesc emfizem pulmonar. Când o parte a plămânului este insuficient ventilată, apare un colaps parțial al țesutului pulmonar. Ca rezultat, se pot produce complicații precum ar fi bronșita cronică, pneumonia sau pleurezia.

Tratament & Terapie

În funcție de stadiul bolii, se aplică măsuri terapeutice specifice, care pot include fizioterapie, tratamentul cu corsete sau proceduri chirurgicale.

– La o curbură de scolioză până la 20 °, apelăm la exerciții de fizioterapie până la finalizarea procesului de creștere. Totodata este necesara si kinetoterapia, care poate micsoara si mentine la un stadiu constant curbura scoliozei.

– Tratamentul cu corsete – cei afectați trebuie să poarte un corset de sprijin, special conceput pentru a întinde coloana vertebrală. În timpul purtării corsetului, sunt indicate controalele radiologice la intervale regulate.

– Scolioza severă apare atunci când curbura este mai mare de 40 °. În plus față de terapie medicamentoasă și fizioterapie, există alternativa procedurilor chirurgicale.

Profilaxie 

Chiar dacă se presupune că dezvoltarea scoliozei nu poate fi contracarată profilactic, ideal este să aveți o bună percepție asupra propriului corp și să solicitați asistență medicală în timp util pentru depistarea precoce și inițierea timpurie a terapiei de către medicii specialisti de recuperare medicală.