Sindromul intestinului iritabil, cunoscut si sub numele de sindromul colonului iritabil, este o afectiune cronica functionala a tractului digestiv. Principalele sale simptome sunt disconfortul sau durerea abdominala, balonarea, constipatia sau diareea.
Sindromul intestinului iritabil este diagnosticat ca o tulburare gastro-intestinala. Exista numeroase tratamente si terapii disponibile pentru ameliorarea simptomelor acestui sindrom, insa niciuna dintre aceste metode nu realizeaza vindecarea.
Cauzele aparitiei sindromului intestinului iritabil
Cauzele aparitiei sindromului intestinului iritabil nu sunt clare. Poate aparea dupa o infectie bacteriana intestinala sau din cauza parazitilor. De asemenea, pot exista si alti factori declansatori, inclusiv stresul.
Intestinul este conectat la creier folosind semnale hormonale și nervoase care vin si se deplaseaza intre intestin si creier. Acestea afecteaza functia intestinului si simptomele. Nervii pot deveni mai activi in timpul momentelor de stres, ceea ce poate face intestinele mai sensibile sa se comprime sau se contracte mai mult.
Acest sindrom poate sa apara la orice varsta, dar de cele mai multe ori incepe la adolescenta sau la maturitate si este de doua ori mai frecvent la femei decat la barbati. Este putin probabil sa se dezvolte la adultii cu varsta de peste 50 de ani.
Simptomele generale ale intestinului iritabil
Simptomele difera de la o persoana la alta si variaza de la usoare la severe. Majoritatea oamenilor au simptome usoare. Se spune ca o persoana are acest sindrom atunci cand simptomele au fost prezente timp de cel putin 3 zile pe luna, pentru o perioada de 3 luni sau mai mult.
Simptomele principale includ:
– Dureri abdominale;
– Gaze;
– Senzatie de plenitudine;
– Distensie;
– Diaree;
– Constipatie.
Durerea si alte simptome vor fi deseori reduse sau dispar dupa o miscare intestinala. Simptomele se pot agrava daca frecventa miscarilor intestinului se schimba.
Persoanele cu acest sindrom pot alterna intre constipatie si diaree sau, in cea mai mare parte, una dintre cele doua. Simptomele se pot agrava pentru cateva saptamani sau o luna si apoi perioada de timp se scurteaza. Totusi, exista cazuri in care simptomele dureaza si o perioada mai indelungata.
Este posibil sa apara si pierderea poftei de mancare. Cu toate acestea, prezenta sangelui in scaun si pierderea involuntara in greutate nu fac parte din simptomele intestinului iritabil.
Tratament
Persoanele care sufera de sindromul intestinului iritabil trebuie, in primul rand, sa isi schimbe radical stilul de viata alimentar. Pacientii trebuie sa aiba un aport adecvat de nutrienti si sa urmeze un regim alimentar personalizat.
In cazul sindromului intestinului iritabil se recomanda evitarea grasimilor, cafeinei, lactozei, fructozei si alcoolului.
Specialistii recomanda mese in cantitati mici si frecvente, mancatul sa se desfasoare intr-un ritm relaxat si la ore regulate, cresterea continutului de fibre intr-un mod progresiv pentru evitarea constipatiei, miscarea fizica regulata.
La recomandarea medicului, pacientul poate apela si la preparate probiotice. De asemenea, persoanele care sufera de acest sindrom trebuie sa identifice si sensibilitatea la diferite alimente, pentru a le exclude din dieta.
In acelasi timp, se recomanda:
– diminuarea de fibre insolubile si cresterea consumului de fibre solubile;
– evitarea alimentelor bogate in grasimi, a citricelor si a spanacului, pentru a scadea efectul laxativ produs de sarurile biliare (bile) din colon;
– eliminarea consumului de sorbitol (indulcitori), alimente picante sau gazoase (in bauturi), cafea si ceai;
– evitarea lactozei daca nu este tolerata.
– hidratarea adecvata pentru a fi evitata constipatia.
Teste pentru identificarea sindromului intestinului iritabil
Nu exista niciun test pentru a diagnostica acest sindrom. De cele mai multe ori, medicul poate diagnostica sindromul pe baza simptomelor pacientului. O dieta fara lactoza timp de doua saptamani poate ajuta medicul sa identifice deficienta lactazei (sau a intolerantei la lactoza).
Urmatoarele teste pot fi efectuate pentru a exclude alte probleme:
– teste de sange pentru a vedea daca exista o boala celiaca sau anemie;
– coproculturile pentru a vedea daca exista o infectie.
De asemenea, medicul poate recomanda o colonoscopie. In timpul acestui test, un tub flexibil este introdus prin anus pentru examinarea colonului. Este posibil sa fie nevoie de acest test daca:
– simptomele au inceput mai tarziu, dupa varsta de 50 de ani;
– au aparut pierderea in greutate si scaunele sangeroase;
– rezultatele testelor de sange sunt anormale.
Alte tulburari care pot provoca simptome similare includ:
· Cancerul de colon (cancerul cauzeaza rareori simptome tipice ale acestui sindrom, cu excepția cazului in care exista, de asemenea, simptome precum pierderea in greutate, sange in scaun sau teste de sange anormale).
· Boala Crohn sau colita ulcerativa.